Cabana Omu - Muntii Bucegi

Ce poate fi mai frumos decat sa stai pe acoperisul muntilor, iar lumea sa se intinda la picioarele tale ? Ce satisfactie poate fi mai mare decat aceea de a ajunge sus, sus de tot, desupra norilor, departe de zbuciumul imbacsit al oraselor, departe de traficul apocaliptic al strazilor si de fumul fabricilor ? Acel calator care ajunge la cabana, va fi rasplatit pentru efortul sau. Va ramane uluit de frumusetea dumnezeiasca a locurilor, peisajele ce inconjoara Varful Omu depasind orice imaginatie, orice pictura, orice fotografie. Cateodata, dimineata poti admira capre negre prin apropiere, pascand linistite la cateva zeci de metri de cabana, sau te poti bucura de marea de nori colorata in portocaliul rasaritului, ce ti se asterne la picioare, facand vaile invizibile.
Noaptea, cand e senin, cerul nu este negru, ci aproape alb...asa de multe stele impanzesc bolta. Un loc binecuvantat, in care omul se pleaca in fata naturii, dar se si bucura de frumusetile ei. De la cabana, pornesc trasee turistice spre absolut toate celelalte cabane din Bucegi, Omu fiind o rascruce a potecilor montane din masiv, un "Mecca" al cararilor ce urca spre inalt.
 Cazarea se face la comun, intr-o camera cu priciuri (40 locuri), incalzirea fiind pe gaz, deci nu-s probleme cu frigul. Se mai poate dormi la camerele de sus, mai "intime", dar mai scumpe (2 sau 4 locuri). Vara se poate inopta si in pod, si chiar destul de confortabil (am incercat eu), incaperea fiind dotata cu saltele de buret si paturi de lana. Din pacate, nu exista apa curenta la cabana, vara ciorba si ceaiul facandu-se cu apa adusa de la o distanta apreciabila (paraie temporare) sau colectata in bazin, de la ploaie, iar iarna din zapada topita. Pentru cei mai "slabi cu stomacul", tin sa va anunt ca am fost de "n" ori la cabana in 39 de ani, si am baut de "tz" ori ceai sau ciorba de acolo si nu am patit absolut nimic, apa fiind fiarta bine inainte de utilizare. Se resimte cateodata si lipsa curentului electric, mai ales cand nu mai ai baterie la telefon, insa eu consider ca acest fapt constituie una dintre atractiile locului - Fara chestii moderne, fara tv, fara manele date tare la difuzor si meciuri zgomotoase.

Cateva sfaturi utile vis-a-vis de excursiile la Cabana Omu:

*Iarna nu va aventurati pe traseele de prin vaile din jur, decat daca sunteti bine antrenati si echipati: Bocanci impermeabili cu talpa Vibram. Suprapantaloni din Goretex, Parazapezi, Hanorac tip polar si geaca (tot Goretex). Caciula din polar e necesara, atat cat si ochelarii de schi, sau betele de schi. Nu trebuie sa lipseasca din rucsac: lanterna, apa, fluier (folositor in caz de ratacire), sac de dormit si folie de supravietuire (in cazul extrem in care sunteti nevoit sa inoptati afara).

*In cazul in care veti fi nevoiti sa parcurgeti  portiuni de traseu acoperite de gheata sau zapada inghetata, este indicata folosirea coltarilor si a pioletului. Asadar documentati-va temeinic asupra starii traseului de urmat, inaintea plecarii. Va puteti informa la cabane, la Telecabina, sau la punctele Salvamont.
*Nu plecati pe traseu daca este ceata foarte deasa, exista pericol real de ratacire, potecile din creasta fiind prost sau deloc marcate pe distante mari (nu exista pomi, deci marcajele sunt vopsite pe pietre, care iarna sunt acoperite de zapada).
*Nu plecati pe traseu singuri niciodata, mai ales pe timp de iarna.
*Intotdeauna incarcati la maxim bateria telefonului inainte de plecarea in traseu. Protejati telefonul cu o husa rezistenta la umiditate si socuri. Aceste amanunte va pot salva viata, in caz de accident.
*Vara, evitati sa mergeti pe creasta, in timp ce ploua si exista descarcari electrice. Metalul din rucsac si echipament, dar si miscarea atrag trasnetul, mai ales cand corpul este situat intr-un punct inalt. Cel mai indicat e sa coborati la liziera padurii si sa asteptati incetarea ploii.
*Tot vara, luati-va la voi in rucsac sticla de apa, lanterna si un hanorac sau geaca impermeabila. La Omu, sau pe creasta in general, intervalul dintre vreme insorita si ploaia torentiala poate de fi si de cateva minute. Norii se aduna la acea altitudine imediat, temperatura scade considerabil intr-un interval foarte scurt de timp, iar lipsa echipamentului minim, poate duce la neplaceri sau chiar mai rau. Deci, atentie...

In schimb, daca ajungeti sus, va garantez (voua, iubitorilor de munte), ca nu veti regreta.

2 Mai - Loc de liniste si recreere

Localitatea 2 Mai, aflata in apropierea Vamii Vechi si a granitei cu Bulgaria, a devenit in ultimul timp cautata de cei dornici de clipe linistite si discrete. In localitate exista un reper care, ca si la Costinesti (obeliscul), da o nota de originalitate si autenticitate orizontului marin: o rezervatie naturala de ocrotire a unor specii de vietuitoare acvatice. Cazarea se poate face la particulari, sau la una dintre pensiunile din sat ori de pe plaja. Eu sincer, prefer "cazarea" direct pe plaja, in cortul propriu si personal, la 3 metri de valuri si la alti 10 metri de locul cu bere rece. Cel ce vrea sa fie mai aproape de natura, sa auda seara sunete de chitara si sa-si petreaca noptile pe plaja, langa focuri de tabara sau printre barci de pescari, trebuie sa ajunga la 2 Mai. Am petrecut vacante frumoase acolo, veri de neuitat, cu prietenii pe plaja. Un loc fara manele, fara oameni de nimic, fara cersetori, fara vanzatori ambulanti de "orice" si fara "colorata maine-i gata".
Sunt cateva restaurant unde se mananca excelent. Un exemplu bun ar fi "La Dinamo", localul unui fost bucatar, unde mancarea este gatita ca la mama acasa, portiile sunt mari si servirea ireprosabila. Iar papanasii sunt.....dumnezeiesti :) Gratarul sfaraie in curte, fripturile  si celelalte preparate fiind perpelite sub ochii clientului si nu pe vreo plita murdara, intr-o camera insalubra.
Daca nu aveti pretentii de 5 ***** pentru concediul dvs la mare si preferati viata simpla, dar frumoasa a satelor de pescari, va recomand cu caldura aceasta mica localitate de pe litoralul romanesc.